Despre IMAGERIA MENTALĂ şi dezvoltarea acestei calităţi

Un saritor cu prajina sta minute in sir in fata liniei de start si se concentreaza, in timp ce publicul asteapta nerabdator saritura. Intrebat de ce dureaza asa de mult, atletul explica ca inainte de fiecare saritura el se imagineaza trecand peste stacheta.
 De ce dureaza asa de mult? Pentru ca uneori, cu ochii mintii el rateaza incercarea si repeta pe plan imaginar pana cand reuseste. Numai dupa aceea, Dwight Stones, campion olimpic, efectueaza saritura.
Un alergator pe distanta de 10000 de metri sta singur pe o banca in vestiar. El revede mental cursa, in special punctele cheie, vizualizand strategia care o va adopta, cum va trece linia de sosire – primul desigur. Pune accent pe final unde are totodeauna dificultati sa treca de adversarul sau direct.Cu ochii mintii se vede depasit dar apoi se mobilizeaza sa-si intreaca competitorul simtindu-se impins de vant de la spate. Apoi, beneficiind de fenomenul de aspiratie (din cursele auto), se vede trecand de adversarul sau direct si trecand primul linia de sosire.
Ce spune un jucator de golf: Inaintea fiecarei lovituri parca vizionez un film in mintea mea. La inceput vad mingea pe care vreau sa o finalizez si locul unde vreau sa o dirijez. Apoi vad mingea urmandu-si traiectoria, viteza si cum se rostogoleste. In final ma vad facand o harta mentala care vor transforma aceste doua imagini in realitate. Aceste “filme personale” sunt cheia pentru concentrare si pentru o abordare pozitiva a fiecarei lovituri.
Un schior sta la linia de start pregatindu-se pentru cursa vietii in care doreste medalia de aur la Olimpiada. A putut face doar doua coborari de antrenament din cauza conditiilor de vreme. Inainte de a lua startul el revede mental cursa vazand fiecare poarta, simtind corpul cum reactioneaza la fiecare schimbare de directie sau la fiecare denivelare. Acest schior este Jean Claude Killy (1977), care crede in puterea imageriei mentale.
 
INŢELEGEREA IMAGERIEI MENTALE
Este ceva magic in imageria pe care o practica Killy si care l-a ajutat sa castige atatea medalii ?. Nu este magie. Este o capacitate umana pe care multi dintre noi am decis sa nu o folosim. Este o pricepere pe care numai anumiti sportivi au dezvoltat-o la un potential maxim. Sediul capacitatilor imaginative se afla centrat in emisferul drept al creierului uman. Exact ca un muschi care se recupereaza dupa o perioada de inactivitate, priceperile imaginative pot fi imbunatatite printr-un program eficient de dezvoltare.
Vom discuta despre exemplele care evidentiaza valoarea imageriei si despre cum imageria ar putea spori performanta sportiva. Spun “ar putea” pentru ca exact ca energia nucleara, potentialul imageriei poate fi folosit constructiv sau distructiv, dupa cum hotaram noi. Sportivii se pot imagina doborand recorduri, castigand concursuri sau se pot imagina ca niste infranti.
 
Definiţie
Imageria este mai mult decat vizualizare (vaz) desi vazul este simtul dominant. Imageria implica toate simturile. Alaturi de vaz, auzul si simtul chinestezic sunt semnificative pentru sportiv. Simtul chinestezic ne ofera indicii despre pozitia corpului,despre miscare, prin intermediul stimularii senzoriale la nivelul muschilor, tendoanelor si articulatiilor.
In lumea reala noi atasam diverse stari emotionale experientelor de viata. Ne simtim anxiosi in fata unui meci important, suntem foarte bucurosi cand castigam un meci, suntem deprimati cand pierdem. La fel putem trai aceste emotii cand ne imaginam cu acuratete anumite situatii asociate cu cu aceste stari emotionale. Aceasta este o importanta dimensiune a imageriei care face din ea un instrument puternic de dezvoltare a deprinderilor psihologice.
 
Aplicabilitatea imageriei
Daca imageria este o deprindere psihologica atat de valoroasa, de ce nu a fost descoperita de sportivi pana acum? Ea era folosita doar ocazional pe cand imageria trebuie practicata sistematic si corect pentru a obtine rezultate bune.
Un motiv pentru neutilizarea imageriei pe scara larga este ca insisi psihologii au ignorat-o ani in sir. Intre 1900 si 1960 psihologia sustinea ca orice fenomen neobservabil, cum ar fi imageria era considerat ilegitim pentru studiul stiintific si astfel inexistent. Dar cercetatorii care au studiat comportamentul observabil erau incapabili sa explice de ce oamenii reactioneaza diferit in situatii identice. Raspunsul este, desigur, ca oamenii vad diferit lumea in care traiesc. Oamenii au vise (chiar si cosmaruri), au imagini despre trecut, prezent si viitor ceea ce modifica modul lor de actiune. Dupa 1970 psihologii realizeaza ca nu se pot intelege comportamentele umane fara a lua in seama puterea imaginatiei. Astfel, in ziua de astazi imageria este un element de studiu predilect, o unealta importanta in psihoterapie si in antrenamentul sportiv.
Utilizarea imageriei se face în următoarele situaţii:
-in formarea si exersarea deprinderilor motorii complexe:
-in consolidarea strategiilor de urmat in competitie :
-in formarea deprinderilor psihologice.
Funcţionează imageria mentală?
Puteti fi sceptici cu privire la valoarea imageriei in formarea deprinderilor fizice si psihice. La fel am fost si eu cand am abordat pentru prima data problema. Educat in spiritul psihologiei stiintifice care se bazeaza pe studii experimentale riguroase, consideram ca acestea sunt singurele date care conteaza. Apoi am inteles ca si prin experienta poti cunoaste multe lucruri despre lume.
Psihologul rus A.R.Luria descrie un om care isi putea ridica rata pulsului de la 70 la 100 si apoi sa o scada la 70. El se imagina ca fuge dupa un tren care se pune in miscare. Ioghinii indieni merg pe carbuni incinsi cu picioarele goale sau pot avea controlul asupra sistemului nervos vegetativ.Raja Swami un ioghin a s-a supus unui experiment. El a fost introdus intr-un recipient etans avand aer doar pentru 5 minute. Pe corp avea atasati electrozi care monitorizau pulsul, respiratia si temperatura precum si activitatea cerebrala. Pulsul era la inceput 68, respiratia –12, temperatura 36,8 si EEG arata un patern beta, care indica o activitate cerebrala normala. Dupa 5 minute functiile vitale s-au modificat dramatic :pulsul –24, respiratia- 3 pe minut, temperatura cutanata – 34 grade, undele cerebrale cu patern alfa, caracteristice pentru activitatea cerebrala inainte de adormire. Incredibil, ioghinul Swami Raja si-a incetinit functiile corporale – care in mod normal nu sunt sub control voluntar –la un nivel extrem de redus. El a ramas in recipient 30 de minute, de 6 ori mai mult decat i-ar permite rezerva de oxigen. Dupa ce a iesit din recipient, parametri fiziologici au revenit la normal brusc. Cum a ajuns la aceasta performanta? Controlul mental asupra parametrilor fiziologici a fost obtinut prin ani de antrenament al imageriei mentale.
Este posibil ca functiile vitale sa fie oprite voluntar si sa cauzeze moartea individului? Se pare ca da. Murnginsii, un trib din Australia practica asa numita moarte rituala. Daca i se spune unui membru al tribului ca sufletul lui a fost furat si acest lucru este cunoscut de tot tribul, el va muri in cateva zile. Medicii nu gasesc nici o afectiune fizica in corpul lor. Pe de alta parte daca unui Murngin aproape de moarte, i se spune ca vraja a fost ridicata, el se va recupera total.
In analele medicinei se descriu nenumarate cazuri in care imageria are rol important in tratamentul bolilor. Chiar si medicii incepatori recunosc ca bolile organice sunt asociate foarte des cu probleme psihologice. De fapt tot mai multi medici cred ca bolile trebuie considerate ca fiind psihosomatice.
De secole medicii folosesc placebouri – pastile colorate fara nici o substanta activa. Pacienti cu ulcer deschis au inregistrat vindecari care durau peste un an in proportie de 70% prin injectarea de apa distilata, prezentata ca un tratament revolutionar. Cum functioneaza terapia placebo? Multi cred ca pacientul priveste placeboul ca un simbol al vindecarii. Acesta declanseaza la pacient o vizualizare a vindecarii. Faptul ca medicamentul a fost dat de medic, legitimizeaza demersul si confera vizualizarii certitudinea succesului.
Una dintre cele mai remarcabile utilizari ale imageriei in medicina este in tratamentul cancerului, metoda utilizata de sotii Simonton, Fort Worth,Texas. Ei au observat ca pacientii erau foarte deprimati si stresati cu cateva luni inainte de declansarea bolii.Ei au explicat acest lucru prin afectarea sistemului imunitar de catre starea depresiva si stres iar cancerul este un raspuns dat de nivelul celular la starea psihica defavorabila. Simonton isi invata pacientii sa-si imagineze un camp de lupta in care celulele sanatoase cauta sa invinga celulele bolnave. Pacientii disperati, carora li s-a dat o speranta de viata de saptamani erau convinsi ca luptand impotriva bolii lor printr-o atitudine pozitiva, prin aceasta imagerie, mai au o sansa. Un numar de bolnavi in stare terminala au inregistrat remisii spectaculoase. Multi pacienti au aparat aceasta abordare neconventionala, frecvent atacata de practicieni care folosesc metode clasice. In timp autoritati medicale sunt destul de sceptice cu privire la acest demers, unii considerandu-l excrocherie, un numar tot mai mare de studii conduc la idea ca mintea omului joaca un rol important in prevenirea si vindecarea diverselor afectiuni. Devine tot mai evident ca abilitatea noastra de a ne vedea sanatosi este un pas inspre sanatate.
Imageria este o componenta de baza in nu mai putin de 25 de terapii psihologice. Imageria este componenta de baza in trainingul autogen, hipnoza, desensibilizarea progresiva. S-a dovedit ca gradul de hipnotizabilitate depinde in mare masura de abilitatea de a putea elabora imagini vii in mintea noastra. Acum multi terapeuti evalueaza mai intai capacitatile imaginative ale pacientului si daca acestea sunt sarace cauta sa le dezvolte prin exercitiu, acesta fiind un pas preliminar spre terapie. Ce evidente exista ca imageria este de ajutor in sport. Tot mai multi antrenori apeleaza la programe de imagerie mentala pentru a imbunatati randamentul sportivilor.
 
Evidenţe ştiinţifice
Un studiu efectuat de John Lane (1980) privind Programul de dezvoltare a comportamentului visio – motor. Presupuneun grup de baschetbalisti care exersau aruncari libere si suplimentar erau ajutati de relaxare si imagerie prin programul respectiv. Celalalt grup a facut antrenamente dar fara ajutorul programului. Rezultatul : primul grup si-a imbunatatit performanta cu 11 –15 la%
Un alt studiu efectuat de Barbara Kolonay (1977) a folosit tot baschetbalisti si a constatat o ameliorare semnificativa statistic a procentajelor la aruncari libere pentru cei care au folosit programul de dezvoltare a comportamentului visio – motor. Un grup a folosit numai exercitii de relaxare, al doilea doar imagerie si al treilea a folosit tot programul care implica atat imagerie cat si relaxare. Rezultatele cele mai bune au fost obtinute de grupul care a folosit tot programul.
Facand o recenzie a studiilor asupra subiectului reiese concluzia ca imageria este o metoda valoroasa in invatarea si perfectionarea deprinderilor motorii la sportivi.
 
Cum funcţionează imageria mentală
Cand ne gindim la imagerie este bine sa facem referinta la imaginile stocate pe o caseta video si nu la principiul filmului clasic cu proiector. Pe videocaseta imaginea este data de aranjarea particulelor magnetice. O imagine este reprodusa doar daca este redata prin videorecorder care scaneaza particulele magnetice si le converteste in imagini.
Creierul functioneaza in acelasi mod, sortand informatiile senzoriale ca un proces, nu ca imagini. Informatiile sunt reactivate cand procesul initial de stocare este corect rescanat. Unii oameni au capacitati excelente de a inmagazina aceste procese : unii au capacitati mai reduse, de cele mai multe ori pentru ca au neglijat exersarea lor. Aceasta stocare si regasire a informatilor survine nu numai la stimuli vizuali ci pentru toti analizatorii. Astfel, creierul nostru este un inregistrator nu numai video, dar si multisenzorial. Aceste informatii multisenzoriale le aranjam si le reactualizam in imaginatia noastra pentru a creia puternice experiente interioare.
 
Imageria motorie
Cum pot sportivii, imaginandu-si ca arunca la cos, lovesc mingea, suteaza la poarta sa faca aceste lucruri mai bine in realitate? Psihologii au anumite teorii in acest sens care sunt folositoare pentru intelegerea corecta a imageriei. Maxwell Maltz (1960) explica : Creierul nostru este un servomecanism complex care se orienteaza spre un tel sau obiectiv prin utilizarea feedbackului si a informatiilor stocate, la nevoie corectandu-si directia. Maltz afirma ca acest servomecanism poate functiona numai daca are un obiectiv clar. Prin imagerie noi programam servomecanismul, imaginandu-ne obiectivul oricare ar fi. El se va indrepta spre scopul lui chiar mai bine decit prin efort constient sau vointa. Este o modalitate de explicare a modului cum functioneaza imageria dar care putin suport stiintific. Exista evidente materiale clare ca stimulii imaginati si cei reali sau perceputi au acelasi statut in mentalul nostru constient.Cu alte cuvinte noi primim informatii din mediul extern pe care le procesam in creierul nostru. In acelasi timp noi putem genera informatii din memoria noastra, creindu-ne propriul mediu intern, pe care creierului nostru il proceseaza in acelasi mod ca o experienta actuala. Imaginandu-ne evenimentele, acest lucru pot avea un efect asupra sistemului nervos, asupra noastra, la fel ca experientele reale.
 
Teoria psihoneuromusculară
Ea postuleaza ca evenimentele sau comportamentele imaginate produc raspunsuri neuromusculare similare celor reale. Deci imaginile produse in creier, ar transmite impulsuri spre muschi pentru efectuarea deprinderilor imaginate chiar daca aceste impulsuri sunt slabe si nu produc miscare sau miscarea este nedetectabila.
Prima evidenta care sustine teoria vine de la Jacobson (1932) care arata ca simpla imaginare a indoirii bratului s-a asociat cu mici contractii masurabile in muschii flexori. Mai mult, M.B. Arnold (1946) a constatat ca daca unei persoane i se spune sa-si imagineze inclinatia in fata sau in spate, miscari usoare apar in directia indicata. Pentru a ilustra miscarile fine care insotesc imageria, se poate incerca experimentul pendulului. Pendulul se va misca in diferite directii, dar directia poate influientata de fiecare dintre noi. Se va misca in directia in care gandurile noastre doresc. Inchideti ochii si concentrati-va pe imaginea pendulului care se misca intr-o anumita directie. Incercati sa va imaginati miscarea, gandindu-va numai la acest lucru. Incercati sa va mentineti degetele imobile fara sa interferati miscari voluntare. Deschideti ochii pentru a vedea daca experimentul a reusit.
S-a verificat daca imageria poate produce activitate electrica in muschi. Richard Suinn (1980) a atasat electrozi pe muschii de la picioarele unui schior care isi imagina o coborire. Electrozii au fost conectati la un electromiograf (EMG) care detecteaza activitatea electrica din muschi. Activitatea electrica detectata in timpul imageriei era apropiata de semnalele electrice produse in timpul activitatii reale.
 
Teoria învăţării simbolice
Teoria psihoneuromusculara a fost contestata pentru ca nu toate studiile au putut releva activitate neuromusculara atunci cand indivizii isi imagineaza deprinderi motorii. S-a dezvoltat o alta teorie care spune ca imageria functioneaza pentru ca ajuta la formarea unui sistem codat al paternurilor miscarii. Teoria invatarii simbolice spune ca imageria ajuta la dezvoltarea unui plan prin creierea unui program motor in sistemul nervos central. Unele lucrari ofera argumente pentru a da crezare acestei teorii, dar lucrurile sunt departe de a fi transate.
Fara indoiala, ambele teorii ne duc la o concluzie importanta : imageria functioneaza chiar si la oamenii care nu depun efort prea mare de a practica sau dezvolta acesta pricepere. Functioneaza pentru ca intr-un fel sau altul, ajuta oamenii sa-si dezvolte un plan mental pentru efectuarea activitatilor.
Cum poate imageria sa influienteze functiile fiziologice controlate de sistemul nervos autonom? Oamenii de stiinta cred ca exista cai nervoase care fac legatura intre centrul imageriei din creier si sistemul nervos autonom, cea ce contrazice tot ce stiam cu ani inainte. Aceste evidente pun bazele unei noi abordari numite biofeedback. Combinarea biofeedbackului cu imageria pot ajuta la preluarea controlului asupra unor functii ale sistemului nervos considerate pana acum involuntare.
 
Abilităţile psihologice
Cum pot fi dezvoltate prin imagerie? Inca o data raspunsul este ca imageria ajuta la dezvoltarea unei harti mentale care sa indice cum sa actionezi. Daca te imaginezi simtind anxietate cand te pregatesti de un meci sau nervos cand ai o discutie cu prietena ta, efectul asupra sistemului nervos poate fi aproape identic ca si o experienta reala. Asta inseamna ca imageria ar trebuie sa respecte aceleasi principii ale invatarii ca si comportamentul manifest.Sa luam principiul reintaririi care afirma ca o intarire pozitiva mareste probabilitatea ca un comportament sa reapara. Cu alte cuvinte succesul aduce mai mult succes. Imageria poate ajuta sportivul sa sparga cercul vicios al jocului slab : traind experienta intaririi negative a infrangerii, care scade increderea de sine si aduce anxietate, ceea ce duce la un joc si mai rau si asa mai departe. O solutia este imaginarea succesului prin imagini vii despre jocul bun prestat urmate de o reintarire mentala. Pentru ca imaginile vii se conformeaza acelorlasi legi ale comportamentului real, daca sportivii isi pot controla imageria, ei pot sa se 'programeze” pentru succes.
 
PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A IMAGERIEI LA SPORTIVI
PDI reprezinta o combinare a cercetarilor stiintifice cu experienta practica. Trebuie sa recunoastem ca imageria este o pricepere. Indivizii difera intre ei dar ei pot sa-si amelioreze puterile imaginative prin exercitiu. Ca si orice pricepere, imageria este mai eficienta daca este exersata corect.
Obiectivul PDI este imbunatatirea controlului si claritatii imageriei prin practicarea unor exercitii. Primul pas in utilizarea PDI este evaluarea capacitatilor imaginative ale sportivului folosind un test.
Este esential sa intelegem ca imageria este mai mult ca vizualizarea : este un proces polisenzorial. Cu cat pot fi stimulate mai multe simturi cu atat imageria este mai intensa si mai clara. Cu cat sportivul are o constiinta mai clara asupra simturilor si asupra starilor prin imagerie cu atat el va avea o capacitate mai mare de a folosi imageria in propriul folos.
Chiar daca claritatea este importanta, este esential ca sportivul sa aiba abilitatea de a controla imaginile care ii apar. Imageria productiva controleaza,modifica si schimba imaginile spre un obiectiv dezirabil. Imagini clare dar necontrolate sunt contraproductive : ele diminueaza performanta. De pilda, un baschetbalist vrea sa-si imagineze aruncarile libere, dar de fiecare data cand o face el vede mingea pe podea in timpul driblingului care precede aruncarea. Inabilitatea de a vedea mingea in traiectorie spre cos poate intrerupe concentrarea, si nu il ajuta in finalizarea aruncarii la cos. Imageria are doua perspective una interna (sa te privesti cu ochii tai facand o anumita activitate) sau externa (sa te privesti din perspectiva unei camere de filmat care se focalizeaza pe tine). Desi cercetarile nu sunt foarte concludente, opiniez ca perspectiva interna este de dorit pentru ca aproximeaza mai bine activitatea. Uneori, este mai bine sa ai o perspectiva externa.Daca un sportiv are o problema cu executarea unui procedeu, este de ajutor sa-si analizeze erorile dintr-o perspectiva externa.
Sa fii priceput in utilizarea imageriei presupune sa ai si un alt tip de control. Sportivii trebuie sa aiba abilitatea de a porni si de a opri imaginile atunci cand trebuie.
 
Programul PDI pentru imagerie motorie constă în trei faze :
Faza unu: Conştiinţa senzorială
Imaginile pe care sportivii le utilizeaza sunt formate din experienta lor personala. Obiectivul este ca aceste experiente sa fie luate din memorie unde sunt stocate pentru a fi folosite pentru a creia imagini care vor fi confingurate si controlate. Cu alte cuvinte, sportivul isi restructureaza experienta anterioara pe plan mental si isi imagineaza ce trebuie sa faca si apoi trec la fapte.
De aceea primul pas pentru perfectionarea abilitatilor imaginative consta in a face sportivul mai constient de experientele sale din sport. Cu cat el este mai constient de ce vede,simte sau aude, cu cat este mai constient de emotiile si starile sale cu atat el este mai capabil sa creieze imagini clare ale acestor experiente. Multi sportivi se simt constienti de experientele lor. Ei stiu au facut, isi amintesc ce au vazut, ce au simtit, ce au auzit. De multe nu suntem constienti de lucrurile pe care le facem. Citim o carte si nu suntem constienti cand intoarcem paginile pentru ca suntem atenti la continut.
Acelasi lucru se intampla cu deprinderile sportive. Ele devin atat de automatizate incat sportivii nu mai sunt atenti la miscarile pe care le fac. Cand actiunile devin automate sau cand atentia este indreptata spre alta directie, sportivul pierde constiinta asupra acestor experiente. Automatizarea deprinderilor sportive este de dorit, dar uneori cand actiunile devin atat de automate, sportivii pot pierde controlul constient asupra unor elemente critice implicate in deprinderile lor.
Sportivii trebuie sa fie constienti de pozitia corpului, la ritm, la plutire, la schimbarea directiei, la miscarile preparatorii pentru a lovi mingea sau a o arunca. La fel, trebuie sa fie mai constienti de simturile lor cind joaca.
Cea mai buna tehnica pentru sporirea gradului de constiinta este cea a lui Goleman, numita mindfulness (grija, atentie). Acest program directioneaza atentia sportivilor spre elementele care necesita mai concentrare, solicitandu-i sa le incetineasca si sa fie mai grijulii.
Faza doi: Claritatea
Inseamna nu numai imagini clare vizuale, ci pentru toate simturile. Execitiul dormitorului. Sa-si reaminteasca dormitorului cand aveau 12 ani. Apoi amintiri din sport. Sportivii trebuie incurajati sa –si dezvolte propriile exercitii de claritate, sa devine responsabili pentru propriul antrenament psihologic.
Faza trei: Controlul
Exercitiile pentru imbunatatirea controlului asupra imageriei implica manipulari de imagini. Se incepe cu exercitii fara specific sportiv : manipularea unui cub de lemn, experientierea greutatii in brat, introducerea unui picior in apa rece cu cuburi de gheata. Apoi sportivul este indrumat spre exercitii de control din propriul sport. De exemplu, un baschetbalist isi poate imagina, driblingul, aruncarea sau tehnici de aparare.
Pregătirea pentru efectuarea programului
Cercetatorii in domeniu au stabilit ca exercitiile pentru claritate si control trebuie practicate in anumite conditii specifice :
Ambianta
La inceput este nevoie de o ambianta linistita ,fara stimuli perturbatori. Dupa ce sportivii isi dezvolta capacitatile imaginative, ei pot exersa si in zgomotul unui competitii. Ei vor fi capabili sa scoata din campul constiintei toate zgomotele din exterior si sa se concentreze asupra imaginilor mentale.
Relaxarea
Abilitatile de relaxare sunt o parte importanta a antrenamentului pentru imagerie. Inaintea fiecarui exercitiu de imagerie, sportivul trebuie sa fie complect relaxat. Este nevoie de liniste a mintii si corpului dar in acelasi timp de atentie la ce este de facut – cu alte cuvinte sportivii trebuie sa fie intr-o stare de atentie relaxata. Relaxarea este importanta pentru ca daca sportivii sunt dominati de activitati coordonate de emisferul stang (analiza greselilor trecute,ganduri despre activitatea curenta, ingrijorari la examene,preocupare in relatia cu prietena), prea putin porneste de la emisferul drept, centrul imageriei. Atentia relaxata favorizeaza imageria : tensiunea o suprima.
Mai mult, atata timp cat corpul este tensionat sau activ, atentia este distrasa de la ce se intampla in interiorul lui. O stare linistita permite imageriei sa aiba un efect mai mare asupra sistemului nervos pentru ca un exista interferente cu alte activitati. Cercetarile sustin acest lucru, aratand ca imagerie este mai eficienta cand undele cerebrale sunt in stare alfa. Unii oameni de stiinta au aratat ca relaxarea si imageria, combinate sunt mai eficiente in programele de dezvoltare ale imageriei, decat luate separat. (Kolonay, 1977)
Motivatia
Sportivii cei mai buni sunt cei motivati intrinsec, cei care pot rezista luni si ani in antrenamente dure, pregatindu-se pentru o competitie care sa se aduca confirmarea valorii. Cea mai mare problema cu PDI este determinarea sportivilor sa il practice intr-o forma sistematica. Pentru acest gen de antrenament nu este pe deplin recunoscut ca fiind benefic, putini sportivi au motivatia necesara sa il practice pe termen lung si in mod regulat.
Expectante
Imageria, ca orice lucru, este mai eficienta daca sportivul se asteapta sa-i fie de folos. Imaginile devin mai clare si mai stabile daca sportivul crede in metoda. Unii sportivi resping usor activitati mai nonconformiste ca antrenamentul imageriei. Negativismul si indoiala neutralizeaza imaginile la fel cum ucid performanta.
Alti sportivi sunt dornici sa practice imageria, dar asteapta sa obtina performantele unui ioghin peste noapte. Sigur acest lucru nu este posibil,dar uneori sportivii pot sa-si dezvolte capacitatile imageriei mentale peste masura in cateva saptamani pentru ca acestea sunt la ei oricum supradezvoltate. Dupa acest progres initial, apare un platou, capacitatile dezvoltandu-se mai lent, exact cum se intampla in cazul calitatilor fizice. Sportivii trebuie sa fie realisti in astteptarile pe care le au despre imagerie.
 
Antrenamentul
Este importanta mai mult calitatea decat cantitatea
 
Imageria motorie: Câteva observaţii suplimentare
Evidentele indica ca imageria motorie este mai folositoare pentru deprinderi motorii mai complexe, odata ce sportivul are idee asupra acesteia, odata ce are o schita mentala despre ea. Observand sportivi sau ascultand instructiunile antrenorilor, sportivul poate avea o harta mentala asupra deprinderii. acest lucru nu este de ajuns, este nevoie de exersarea reala a deprinderii.
Imageria motorie este analoaga vitaminelor. Nu inlocuieste alimentatia, dar o suplimenteaza. Ajuta la punerea la punct a detaliilor. Nu se pot pune la punct abilitati kinestezice vitale.
Procesul de definitivare a schemelor mentale este lucrul cel mai greu de care fiecare sportiv este constient. Procesul prin care o deprindere motorie slab dezvoltata este pusa la punct si devine bine coordonata si bine automatizata, este cel mai mare ajutor al imageriei mentale. Sportivul poate sa o practice repede, fara oboseala fizica si fara risc de accidentare. Multi sportivi mi-au relatat ca au apelat la imagerie cand erau accidentati pentru a-si mentine deprinderile intacte. Imageria poate fi practicata fara echipament, indiferent de vreme, cand conditia fizica este precara. Ea poate fi practicata in orice loc si in orice conditii. Imageria are un alt avantaj, care nu este constientizat de multe ori. Repetitiile la antrenament, necesare pentru automatizarea unei deprinderi motorii sunt adesea foarte plictisitoare. Sportivul nu mai este concentrat la ceea ce face si neglijeaza schema mentala dupa care se ghideaza. Este momentul cand apar erorile si proastele obiceiuri care paraziteaza schema mentala. Aici imageria poate oferi o sansa ca aceste lucruri sa nu se intample.
O importanta intrebare : In ce proportie trebuie utilizata imageria in diferitele stadii ale dezvoltarii deprinderilor motorii? Chiar daca ne lipsesc rezultate ale studiilor experimentale, din informatiile prezentate aici putem deduce un raspuns satisfacator.
Cand invata o deprindere, sportivul utilizeaza imageria pentru a pastra clar in minte pe cineva care stapaneste aceasta deprindere. Imageria este utilizata la minim, pana cand el cistiga simtul miscarii propriu zise prin antrenament si indicatiile antrenorului. Odata ce are “idea” deprinderii respective, imageria este utilizata din ce in ce mai mult.
Odata ce deprinderea este bine invatata, antrenamentul fizic descreste usor, punandu-se accentul pe calitate.
Sportivii spun adesea ca este folositor sa-si imagineze nu numai executarea deprinderii respective, dar si rezultatul. Cand ei reusesc pe plan imaginar ei isi aplica o intarire pozitiva bucurandu-se de rezultatul obtinut.
O tehnica utila este incetinirea miscarilor pe plan imaginar. Cand isi vor sa-si analizeze performanta si vor sa aduca imbunatatiri sau intariri in componentele mai putin consolidate ale deprinderii, ei se pot vedea printr-o miscare incetinita, astfel putand izola fiecare componenta. Dupa ce ei isi imagineaza clar miscarea in obtiunea incetinita,ei pot sa-si accelereze miscarea.
Imageria se poate utiliza pentru a constientiza greselile pe care le fac. Cand sportivii au dificultati in stapanirea unei deprinderi si fac greseli, le dau urmatoarea instructie : Imaginati-va facand greseala, vedeti si simtiti greseala. Apoi ganditi-va ce a-ti putea face sa o eliminati. (Sportivul are nevoie de asistenta din partea antrenorului sau din observarea unui sportiv care executa corect aceasta deprindere). Apoi imediat, imaginati-va executand corect miscarea respectiva. Repetati de cateva ori mental aceasi miscare. Sugerez ca sportivii sa repete intreaga rutina cat se poate de repede dupa meci sau dupa exercitiul real pentru ca atunci greselile sunt mai proaspete in memorie. Nu recomand ca exercitiul sa se faca cand sportivul este inca coplesit de infrangere. Este bine sa se astepte pana el se calmeaza si este mai relaxat.
La fel cum imageria poate fi de folos pentru corectarea erorilor, ea poate consolida schema mentala a deprinderilor bine executate. Astfel recomand ca dupa concurs, sportivul sa gaseasca un loc linistit in care sa se gandeasca la performanta sa. Ei trebuie instruiti sa readuca in minte imagini clare ale performantei de cateva ori pentru a consolida schema mentala care va fi folosita in performantele viitoare.
Multi sportivi pot sa-ti sustina imageria folosind anumite declansatoare cum ar fi obiecte, mascote sau cuvinte care ii ajuta sa se concentreze. Bruce Jenner, campion olimpic la decatlon tinea un gard in camera. Il ajuta sa-si imagineze sariturile in timp ce el era intins in pat.
 
Folosirea înregistrărilor video
Dificultatea consta in surprinderea unor miscari corecte (pasa, aruncare, sut sau exercitiu) dupa care sportivul sa practice imagerie mentala. Filmul trebuie cu grija elaborat, in colaborare cu antrenorul si sportivul, pentru a identifica miscarea perfecta sau aproape perfecta. Aceste miscari sunt apoi repetate pe film fiind prezentate de multe ori sportivului. Sportivul observa propriile miscari intr-o stare relaxata. dupa vizionarea filmului cateva minute, el inchide ochii si isi imagineaza miscarea.
Un program numit Sybervision (DeVore si DeVore,1981) a utilizat principiul si a demonstrat rezultate excelente cu membrii echipei de tenis de la Universitatea Stanford. Abordarea necesita verificari stiintifice : dar bazata pe mecanismele prezentate aici, avem toate motivele sa credem ca utilizand promteri vizuali ai deprinderilor corecte pot duce la rezultate bune. O singura precautie : Daca elementul cheie al deprinderii este mai mult chinestezic decat vizual, abordarea este mai putin folositoare. Totusi observarea miscarilor poate face ca sportivul sa rememoreze asociatii chinestezice.
 
Dezvoltarea abilităţilor psihologice prin imagerie
Uneori sportivii nu doresc sa-si reaminteasca experientele emotionale negative. De aceea nu vor avea abilitatea sa gerstioneze aceste emotii negative cum ar fi anxietatea sau pierderea controlului.
Se poate dezvolta constiinta de sine prin utilizarea exercitiilor de regresie prin care ei sa-si reaminteasca experientele inclusiv anxietatea sau supararea. De asemenea sa-si reaminteasca experientele pozitive, bucuriile pe care le-a adus sportul. Este util pentru sportivi sa-si readuca in constiinta momentele cand au jucat bine, concentrarea a fost buna, cand totul a mers perfect, cind nu au fost indoieli.
Imageria ajuta sportivii sa faca fata emotiilor si apoi sa cladeasca la ei abilitati psihologice corespunzatoare. Desi nu exista dovezi prea multein sport, ele abunda in consilierea persoanelor care nu fac sport care pot depasi diferite probleme psihologice.
 
(Prof. Carmen BONTEA – Şcoala Gimnazială „Constantin Ivănescu” Poşta Câlnău)

Atletism

După ce diverse evenimente extrasportive au amânat momentul, iată că ziua cea mare a sosit în sfârșit. Pe data de 23 iunie, pe faleza frumos amenajată în comuna Berca, elevii din Berca,Unguriu, Cândești și Cozieni s-au întrecut la alergat, după ce cu două luni în urmă jucaseră fotbal

Citește mai departe...
Consiliul Județean Buzău, planuri de extindere în viitorul apropiat

Consiliul Județean Buzău, planuri de extindere în viitorul apropiat

În cadrul ședinței extraordinare de marți, 4 aprilie, consilierii județeni s-au întrunit ca să aprobe forma actualizată a indicatorilor tehnico-economici ai proiectului de reabilitare a clădirii din spatele sediului CJ Buzău. În document se menționează că a fost nevoie de această actualizare,

“Museum Bus”, proiect de success pentru Muzeul Judeţean Buzău

“Museum Bus”, proiect de success pentru Muzeul Judeţean Buzău

Proiectul „Museum Bus” face parte din oferta cultural-educativă şi ştiinţifică a Muzeului Judeţean Buzău. Este conceput special în 2019, pentru a contribui la strategia instituţiei de a atrage tot mai mulţi vizitatori, din toate mediile. 

 „Buzău Fest şi Zilele Chișinăului” 2023, data şi bugetul

„Buzău Fest şi Zilele Chișinăului” 2023, data şi bugetul

Consiliul Județean Buzău pune la punct detaliile organizării festivalurilor „Buzău Fest/Zilele Chișinăului” de anul acesta şi va oficiliza două dintre elementele principale: data și bugetul. Astfel, în următoarea ședință a Consiliului Județean, va fi supus votului

“Cod Roșu” la Buzău. Moroşanu revine cu o nouă gală de kickboxing

“Cod Roșu” la Buzău. Moroşanu revine cu o nouă gală de kickboxing

Un important eveniment sportiv va avea loc, luna viitoare, în municipiul Buzău! Este vorba despre Gala „Dynamite Fighting Show”, turneu de kickboxing care se va desfășura la jumătatea lunii mai, în Sala Sporturilor „Romeo Iamandi”.

Thumbnail Închiriez apartament cu 2 camere, bloc Istriţa, etaj 5 din 10, preţ negociabil Relaţii la tel:...
Thumbnail Săptămâna Geoparcurilor Europene se sărbătoreşte anul acesta în perioada 18 mai – 2 iunie 2024, în cele...
Thumbnail Consiliul Judeţean Buzău a parafat contractul pentru derularea celei mai mari investiţii de...
Thumbnail Joi, 18 aprilie 2024, în sala de festivități a Școlii Gimnaziale ,,Constantin Ivănescu” din Poșta...
Thumbnail Departamentul pentru Dezvoltarea şi Promovarea Turismului în Buzău din cadrul Consiliului Judeţean...

Local Breaking News

Clip de prezentare a județului Buzău filmat de campionii Kemayo și Stoica

Unele dintre cele mai cunoscute atracții ale jucețului, prezentate de ambasadori inediți. Este vorba despre Freddy Kemayo și Bogdan Stoica, două nume cu greutate ale artelor marțiale. Campionii mondiali au mers la Vulcanii Noroioși, Tabăra de Sculptură Măgura și Muzeul Județean, locații în care au filmat secvențe din clipul ce promovează gala Dynamite Fighting Show.

Citește mai departe...

Publicitate

 

 

 

 

 

 

 

 
IMAGE
Ilie Stan, antrenorul Gloriei Buzău: “Am avut oferte, dar nu am vrut să plec”
Miercuri, 15 Aprilie 2020
Ilie Stan (52 de ani) a fost un antrenor curtat în ultimele luni. Principalul echipei SCM Gloria Buzău a avut oferte de la mai multe cluburi, din... MOD_GLOBALNEWS_READ_MORE_TITLE
IMAGE
Gloria, stop joc în acest sezon
Joi, 14 Mai 2020
- Primele șase echipe din Liga 2 merg în play-off cu punctele obținute în 24 de etape înjumătățite; - Echipele de pe locurile 7-18, printre... MOD_GLOBALNEWS_READ_MORE_TITLE
IMAGE
,,Sunt pe viaţă fanul tău!”, imnul Gloriei Buzău (versuri)
Sâmbătă, 04 Mai 2019
Imnul SCM Gloria Buzău a fost lansat oficial în cadrul unei conferinţe de presă, susţinută la sediul clubului din Crâng. Prezenţi au fost –... MOD_GLOBALNEWS_READ_MORE_TITLE
IMAGE
Luceafărul Buzău, la a treia promovare în Liga I la futsal!
Luni, 01 Iunie 2020
Futsalul a devenit foarte popular la Buzău în ultimii ani. Sala Sporturilor „Romeo Iamandi” nu e doar fieful echipelor de hadbal de primă... MOD_GLOBALNEWS_READ_MORE_TITLE