Iniţiatorii respectivului concurs, desfăşurat sub egida FRF, doreau ca suporterii să desemneze cel mai bun jucător din partida tocmai încheiată. Sarcină deloc fcilă, întrucât cu greu ar fi putu obţine vreun ”tricolor” notă de trecere contra elenilor. Şi totuşi, parcă ”piticul” Torje şi-a dorit ceva mai mult un rezultat pozitiv, astfel că acesta a fost votat de suporteri drept ”omul partidei”. Şi...surpriză: întrucât opţiunea exprimtă de redactorii ”Arenei” a coincis cu votul exprimat de majoritatea suporterilor, sorţii au decis ca buzoienii să se alăture echipei suporterilor, care vor înfrunta pe terenul de fotbal o formaţia alcătuită din personalul Federaţiei Române de Fotbal.

 

Detaliile fiind puse la punct, a venit şi ziua marelui meci. Miercuri 4 noiembrie, cu multă speranţă în priviri şi bucurie în suflete, Florian Neculai şi Gabriel Cernat au luat drumul Capitalei, cu destinaţia finală Mogoşoaia, acolo unde urma să aibă loc evenimentul. După cîteva ore bune de condus pe centura întortocheată a Bucureştiului, cei doi jurnalişti ajung într-un final la destinaţie, completând echipa suporterlor. De cealaltă parte, nici urmă de adversari. Şi tocmai când fanii îşi făceau calcule privind o victorie ”la masa verde”, apar uşor-uşor şi oponenţii. Rând pe rând, Vlădoiu, Belodedici, Badea, Isăilă sau Constantinovici salută respectos şi se aşează cuminţi la poze cu fanii, împărţind totodată cu generozitate autografe. Totul este pregătit, dar...nici urmă de arbitru. Se decide începerea partidei fără ”cavaler”, urmând ca cele două echipe să beneficieze de arbitraj ”la mica înţelegere”.

 

După tradiţionalele poze de grup şi câteva mişcări de încălzire, finalizate cu câteva şuturi pe poartă şi alte câteva în pădurea din spatele porţii, ”FRF-iştii” dau drumul jocului. Pasele curg pe trasee binedefinite, suporterii intervenind rareori, vrăjiţi parcă de tenacitatea adversarilor. Isăilă este un metronom la centrul terenului, filtrează toate pasele, Constantinovici schimbă partea mai dezinvolt ca la prima tinereţe, Belo acoperă toate posturile, mai puţin pe cel de portar, în vreme ce suporterii au şi ei câteva tentative de a lega ceva pase, dar finalizarea este sublimă, lipsind totodată cu desăvârşire. ”Vedetele” îşi iau rolul în serios şi perforează rapid  de câteva ori poarta adversă, cu Jean Vlădoiu în prim-plan. Sesizând dezechilibrul din teren, Ionuţ Badea, fostul mijlocaş al lui Dinamo şi actual ”secund” al naţionalei, schimbă tabăra şi ”se dă cu suporterii”, mişcare ce s-a dovedit până la urmă salutară, având darul de a mai limita proporţiile scorului.  La un moment dat se ajunge şi la pauză, cu oficialii FRF conducând detaşat, dar şi cu câteva reuşite ale suporterilor în poarta lui Aurel Ionescu, fost goalkeeper al Gloriei Buzău.

 

Al doilea mitan este şi mai echilibrat, pe fondul unor mişcări de trupe survenite în ambele echipe. Cei doi buzoieni trec şi ei pe lângă gol, mai întâi Florian Neculai reia din vole puţin alături de ţintă în urma unui corner, pentru ca zece minute mai târziu Gabriel Cernat să dea dovadă de altruism şi să paseze decisiv unui coechipier, deşi se afla în poziţie bună de gol. Se marchează pe bandă rulantă la ambele porţi, astfel că la final ”gazdele” se impun cu 15 sau 16 la 7. Nu că ar mai fi contat....Din fericire, suporterii au mai redus din handicap la ”repriza a treia”, acolo unde s-au discutat fazele încinse ale partidei şi s-au tras concluziile de rigoare.

 

 

Dacă despre suporteri nu se cunosc neapărat multe detalii, ştiindu-se că au fost reprezentanţi ai Ploieştiului, Constanţei, Buzăului sau Bucureştiului, în echipa adversă nu a trecut neobservată prezenţa unor foşti fotbalişti precum Jean Vlădoiu , Miodrag Belodedici, Ionuţ Badea, Daniel Isăilă, Florin Constantinovici, Costin Negraru, George Ştucan, Gabriel Bodescu. Mai mult, pe parcursul meciului s-a vorbit şi engleză, fapt datorat prezenţei unor reprezentanţi ai UEFA, dintre care amintim pe Noel Mooney (marketing manager), aceştia neezitând şi intrând cu dragă inimă la joc. După partidă şi după protocol, fanii au fost găzduiţi pentru o noapte de cantonamentul echipei naţionale, urmând ca de a doua zi totul să revină la normal. Vor rămâne amintirile plăcute, momentele frumoase imortalizate cu zeci de bliţuri, plus cele câteva articole din presa locală şi naţională, ca mărturii ale unui eveniment cu adevărat de excepţie.