Futsalul a devenit foarte popular la Buzău în ultimii ani. Sala Sporturilor „Romeo Iamandi” nu e doar fieful echipelor de hadbal de primă ligă SCM Gloria Buzău (fete) și CS HC Buzău 2012 (băieți), ci și al formațiilor de futsal Luceafarul Buzău și Fortius 2014 Buzău.

Cu două promovări anterioare în CV, echipa Luceafărul Buzău se pregătește să evolueze din nou pe prima scenă a futsalului românesc. Gruparea buzoiană a încheiat pe primul loc în play-off-ul Ligii a II-a în momentul în care pandemia de coronavirus a pus capăt oricărei competiții sportive pe întreg mapamondul.

Iulian Trăznea, președintele grupării buzoniene, a povestit despre ultima ispravă a echipei sale!

– Domnule Iulian Trăznea, de când se joacă futsal la Buzău?
– Noi suntem în peisaj de vreo 8-9 ani. Dar s-a mai jucat futsal la Buzău, cu mai bine de un deceniu și jumătate în urmă. Era de fapt un soi de futsal, pentru că se juca „5+1”.

– Cum ați început?
– Eram sătul de Liga a IV-a la fotbal și de barajele de promovare în eșalonul superior. Tot ceea ce fac în viața asta fac cu sufletul. Și pentru a câștiga. Vă mărturisesc faptul că întotdeauna m-am bătut pentru ceva, pentru o miză. Nu am făcut ceva doar așa, ca să mă aflu în treabă cum se spune. Au fost și multe dezamăgiri. Aveam un grup de băieți de la mine din cartier, fotbaliști, pe care mă bazam. Lumea din zonă mă cunoștea și eram chemat să fac echipă de fotbal, să fac performanță. Când ne apropiam de promovare ni se spunea că nu sunt bani pentru a susține echipa în Liga a 3-a. Și, sincer vorbind, oamenii aveau dreptate. E greu și în Liga a 4-a…

– De ce Luceafărul?
– Mi-a plăcut mereu acea echipă, acea idee, de dinainte de 1989, Luceafărul, locul unde creșteau și deveneau cunoscuți cei mai buni juniori din țară. Apoi și pentru că mi-a plăcut Mihai Eminescu!

„Futsalul e mult mai frumos!”

– Ați dat fotbalul pe futsal!
– Am luat legătura cu cei de la Fortius Buzău pentru o colaborare și ne-am apucat de treabă. În primul an de ligă secundă am încheiat pe locul 6 din 8 echipe. Nu a fost rău. Sincer, nu eram foarte încântat de futsal, dar în timp am descoperit frumusețea acestui sport.

– Care e diferența dintre fotbalul pe teren mare și futsal?
– Futsalul e mult mai frumos! Are cursivitate, execuții tehnice, este foarte spectaculos, te ține în tensiune. Pentru toate acestea însă, sportivul trebuie să depună un efort foarte mare.

– Luceafărul a încheiat play-off-ul Ligii a 2-a pe primul loc.
– În plus, suntem neînvinși! Am avut un sezon foarte bun. De fapt l-am continuat, din acest punct de vedere, pe cel de anul trecut. Sezonul trecut am câștigat play-out-ul Ligii I de o manieră entuziasmantă. Din pricini financiare nu am putut continua însă în Liga I. Acesta a fost motivul pentru care nici prima promovare nu a fost onorată cu prezența pe prima scenă a futsalului românesc.

„Un sprijin important l-am primit de la minifotbal”

– Ce fac jucătorii în acest moment?
– La casele lor. Așteptăm cuminți să vedem ce se întâmplă. Băieții fac mișcare, fiecare după posibilități.

– Aveți o echipă valoroasă.
– Așa ne place să credem! Răzvan Radu e antrenor și jucător, iar printre cei mai buni jucători ai noștri se numără Sorin Mălâia, Andrei Cârstea, Cristi Dumitru, Robert Matei, Lucian Trăznea, Toma Vincene, Radu Burciu, Gabriel Bobe, Alin Bălan, Alexandru Șelaru și Sebastian Vasile. Un sprijin important l-am primit de la minifotbal, mulți dintre jucătorii noștri fiind campioni europeni și mondiali la minifotbal.

– Vine lumea la meciurile Luceafărului?
– Să știți că vin oamenii. Cei care au venit prima oară au venit și a doua oară! Din păcate nu avem prea mulți bani pentru promovare, adică pentru afișe, pentru alte tipuri de reclamă. Încercăm totuși să ne promovăm cum putem.

– Care e cea mai frumoasă amintire din futsal?
– Am mai multe. Cea mai dragă îmi e aceea legată de prima promovare, când play-off-ul s-a ținut la Miercurea Ciuc. Ne-am trezit la vestiare cu galeria gazdelor. Cu tobe, cu de toate, făcând un zgomot infernal, oamenii au ținut să ne felicite pentru prestație. Sunt oameni extraordinari în acea zonă. O spun mereu, cei mai mulți prieteni în futsal acolo îi am, în Harghita și Covasna.

(Articol de Adi Dobre – frf.ro)