La această oră, cel mai mare necaz al primarului de Balta Albă, Georgian Calotă, este că, oricât şi-ar dori, nu poate să asigure condiţii pentru toţi copiii din comuna pe care o administrează să înveţe la şcolile din localitate. De aceea, acum se poate spune că viitorul comunei Balta Albă depinde numai de iscusinţa primarului Georgian Calotă de a identifica surse de finanţare

 altele decât cele guvernamentale, dar mai ales de a intui mişcările politice ale grupurilor de interese care hotărăsc cine şi cât va dispune de atenţia lor (financiară) pe durata mandatelor electorale.

Cei mai mulţi dintre părinţii elevilor din comuna Balta Albă – satele Băile şi Balta Albă – au fost obligaţi să identifice alte soluţii de a-şi înscrie copii la cursuri decât la şcolile din localitate. Fie că era vorba de copii de şcoală primară sau de gimnaziu, apropae toţi copiii din cele două sate amintite au fost înscrişi la şcoli din comuna vecină Boldu, sau din judeţul Brăila, satele Grădiştea şi Şuţu. Cu o astfel de situaţie se confruntă locuitorii şi administraţia din Balta Albă încă din perioada celui de-al doilea mandat al fostului preşedinte Băsescu, atunci când Guvernul Boc a decis închiderea mai multor şcoli în teritoriu, în cazul comunei Balta Albă fiind vorba de închiderea a două localuri - în satul Balta Albă şi Băile.

„În comună există doar o singură şcoală cu clase I-VIII, la Amara, spune primarul Georgian Calotă, care este, de fapt, şi cea mai mare aşezare, şi unde  sunt şi cei mai mulţi copii. La Băile funcţionează şcoală cu clasele I-IV şi grădiniţă, la Balta Albă doar grădiniţă şi în rest nimic. Luăm copiii de la Stăvărăşti şi îi ducem la Amara, la fel şi pe cei de la Balta Albă şi de la Băile. O parte dintre aceşti copii servesc masa în Centrul de zi, după care la ora 16.30 sunt transportaţi acasă, la familii”.

Problema locală este că o parte dintre copii merg la şcoală în comuna buzoiană vecină, Boldu, alţii în judeţul vecin, Brăila, comunele Grădiştea şi Şuţu. Cu microbuzul local, primarul Calotă reuşeşte să asigure transportul doar pentru 20 de copii, dar toţi elevii care ar trebui transportaţi ajung undeva la 70 de copii. Chiar dacă cererea a fost înaintată cu mai mulţi ani înainte, microbizul a fost primit abia anul trecut, după începutul şcolii, în luna octombrie. „La început transportam copiii la şcoală cu maşinile Primărie, spune primarul Georgian Calotă. Efectual căte două trei curse de maşină, inclusiv cu cele personale”.

Chiar dacă îi este greu să accepte situaţia, primarul de Balta Albă recunoaşte că în acest an şcolar aproximativ 30 de copii din Balta Albă sunt nevoiţi să meargă la cursuri în judeţul vecin şi aproximativ la fel la Şcoala Boldu. Din fericire, primarul de la Boldu a fost de acord ca microbuzul şcolar din localitatea pe care o administrează să vină să-i ia pe copii de la Balta Albă. Copii de la Băile ar putea fi consideraţi pe jumătate norocoşi, pentru că transportul copiilor le este asigurat doar la întoarcere.

„Bineînţeles că noi am vrea să ne aducem copiii acasă, dar deocamdată nu avem resurse. Cererea pentru cel de-al doilea microbuz este făcută de când am venit eu la Primărie, în 2012, dar situaţia ideală ar fi să i se aprobe trei astfel de mijloace de transport. Spun asta pentru că de la Băile, până la Stăvărăşti sunt 20 de kilometri, cât distanţa de la Râmnic până la Balta Albă.

Totuşi, ar trebui să se ştie că ar putea fi identificate soluţii de conjunctură, pentru că sunt comune care au primit astfel de microbuze dar nu le folosesc. De exemplu, la Mărgăriteşti ar exista unul, dar legislaţia nu este cât de puţin permisivă, pentru a putea face transferul. Acum, microbuzul de care dispunem parcurge zilnic aproape 200 de kilometri, de aceea ar fi necesare două microbuze, pentru că ar fi create două trasee distincte, s-ar reduce stresul pentru şoferi, iar copiii ar fi mult mai în siguranţă”.

În fiecare dimineaţă, când microbuzul şcolar trece prin faţa Primăriei spre Şcoala din satul  Amara, primarul Georgian Calotă încearcă amărăciunea că nu toţi copiii comunei pot învăţa la şcolile din localitate. Dar pentru că primarul nu acceptă să fie încercat de sentimentul lamentării, face orice este posibil să pregătească momentul în care începutul de an şcolar să regăsească toţi copiii acasă. Puţini ştiu, probabil că şi dintre autorităţile judeţene, că la Balta Albă, în satul Amara, funcţionează un Centru de zi pentru copii, unde 30 de copii au asigurată o masă zilnic.

„Când am venit eu la Primărie am găsit acest proiect în conservare. Acoperişul se degradase, tavanele căzuseră, aşa că nu se prea vorbea de funcţionare. Eu am decis modernizarea acelui spaţiu şi acum este funcţional. Spaţiul este în Amara. Cheltuielile de funcţionare ating aproximativ 8.000 de lei lunar, ceea ce înseamnă un efort foarte mare din partea bugetului local, pentru că, pe lângă cheltuielile pentru hrană, trebuie să asigurăm inclusiv salarii pentru şapte angajaţi – şase cu jumătate de normă şi administratorul”.

Centrul de zi de la Amara – Balta Albă a fost înfiinţat pe un proiect finanţat din bani de la Guvern, în perioada anului 2007, alături de altele în judeţ, dar la această oră numai cel de aici mai funcţionează. Sunt copii care chiar aveau nevoie de un astfel de ajutor. Pentrun eficientizare, primarul calotă se gândeşte să înfiinţeze o asociaţie în cadrul căreia să funcţioneze Centrul, astfel să crească şansele să identifice mai uşor surse de finanţare. De altfel, primarul este, practic, obligat să adopte o astfel de măsură mai ales că este presat de câţiva dintre micii investitori locali care îşi manifestarseră dorinţa să finanţeze Centrul de zi, dar în nici un caz să vireze bani la bugetul Primăriei.

Şansa finanţării alternative: GAL Crivăţul de Sud-Est

Deja convins că nu poate avea prea mari aşteptări la finanţările guvernamentale, primarul Georgian Calotă s-a orientat către accesarea<de proiecte cu finanţare europeană. Pentru a ajunge la astfel de finanţări a încheiat deja o primaă etapă, adică a constituit un GAL (Grup de Acţiune Locală), organizaţie prin intermediul căreia vor fi propuse proiecte de interes local şi obţinute finanţări de la Uniunea Europeană.

„A fost înfiinţat GAL. Am adunat 10 comune: Balta Albă, Vâlcelele, Salcia, Racoviţa, Puieşti, Boldu, Râmnicelu, Ziduri, Ghergheasa, Bălăceanu şi suntem în discuţii cu Valea Râmnicului. GAL-ul se numeşte „Crivăţul de Sud-Est”. Sediul este la Balta Albă şi aşteptăm deschiderea sesiunilor de oferte. Avem aproape de final strategia de dezvoltare pe zonă pentru perioada de finanţare 2014-2020”.

Silvian Calotă joacă la Olimpia Râmnicu Sărat, iar tatăl său, primarul de Balta Albă, este atât de mândru că a hotărât să se ocupe personal de echipa de juniori din comună. El le pune la dispoziţie un microbuz pentru deplasări, iar echipamentele, mingiile şi alte accesorii sunt asigurate din banii personali.

„Sărbătoarea Trandafirilor”, ziua comunei, este organizată în parcul amenajat în centrul civic al satului Amara. Anul acesta, de Rusalii, va fi cea de-a doua ediţie, iar festivităţile vor fi deschise tot de copiii de la Grupul folcloric „Bujorelul”, artişti de categorie mică doar prin prisma vârstelor, pentru că ei sunt deja premianţi la manifestări de profil naţionale. De ziua comunei, gospodarii comunei intră în competiţie pentru „Cea mai frumoasă cultură de trandafir”.