La ultima vizită, de săptămâna trecută, pe care preşedintele Consiliului Judeţean, Petre Emanoil Neagu, a făcut-o pe şantierul Bibliotecii Judeţene, au fost readuse în discuţie, în prezenţa presei locale, noile termene pentru finalizarea

 lucrărilor, dar şi funcţiunea ce va fi dată clădirii, conform cerinţelor finanţatorului, Uniunea Europeană, pentru primii cinci ani de la redarea în folosinţă. La 16 luni de când clădirea a intrat în reabilitare, constructorul aduce argumente tehnice care amână termenul iniţial pentru recepţie, luna noiembrie a acestui an, până, probabil, în prima parte a anului 2024.

Potrivit lui Ionel Gagu, reprezentantul asocierii de firme care execută lucrările de reabilitare a clădirii monument naţional, în această perioadă pe şantier lucrează 60 de specialişti, fiind vorba de intervenţii cu grad ridicat de exigenţă profesională, atât la interioare, cât şi la faţade. Constructorul a scos în evidenţă faptul că, la un moment dat, lucrările au fost sistate, pentru că apăruseră elemente de noutate, iar soluţiile tehnice au fost adoptate în urma consultărilor cu specialişti în domeniu. Ionel Gagu a precizat că lucrările încadrate la capitolul „consolidare” pot fi considerate încheiate, menţionând că, în conformitate cu cerinţele proiectului, clădirea a fost dotată şi cu lift.

După renovare, noua clădire, prin amenajările de la subsol și de la mansardă, va avea în plus 700 de metri pătrați utili, dar și o nouă destinație. Potrivit președintelui Petre Emanoil Neagu, imobilul de pe Bulevardul Bălcescu va fi transformat într-un Centru Expozițional Turistic și Cultural al Buzăului.

De altfel, preşedintele Neagu a reluat un anunţ făcut chiar la demararea proiectului, în urmă cu un an şi patru luni, când amintea că Biblioteca Judeţeană va funcţiona în incinta Galleria Mall în termenii unui contract încheiat pe zece ani, tocmai pentru că la momentul accesării liniei de finanţare, condiţiile pentru acordare impuneau funcţionalitatea imobilului, cel puţin cinci ani, pe zona promovării turismului şi tradiţiilor de zonă. Cu alte cuvinte, aceasta a fost soluţia de finanţare pe care Consiliul Judeţean o putea alege, pentru ca imobilul, încadrat la categoria „monument istoric naţional” să poată beneficia de fondurile respective.˝