La viaţa mea i-am văzut evoluând “live” pe marii fotbalişti Messi, Cruyff, Beckennbauer, Eusebio etc. Aveam totuşi durerea că nu-l pot vedea “live” pe Ronnie O’Sullivan, jucătorul nepereche din snookerul mondial. Dar cum în viaţă dai şi peste minuni, acest lucru s-a întâmplat duminică,

 ziua când am poposit pe un loc la Circul Globus din Capitală, unde Bogdan Enoiu şi Adrian Thiess i-au avut drept invitaţi de gală în cadrul “Snooker Titans” pe cvintuplul campion mondial Ronnie O’Sullivan, zis “The Rocket” în confruntarea demonstrativă cu actualul campion mondial Stuart Bingham, zis “Ball Run”, arbitraţi de nu mai puţin celebra arbitră Michaela Tabb-McInnes, toţi aflaţi pentru prima dată în România. Ce-ţi poţi dori mai mult de atât? O confruntare a campionilor.

După ce cu o seară înainte văzusem la TV celebrul meci Real Madrid - Barcelona (0-4), la învingători evoluând Messi (acest Ronnie al fotbalului), Iniesto, Neymar, Suarez, urmat de Manchester City – Liverpool (1-4), iar mai apoi Juventus – Milan (1-0), când cele trei favorite ale mele au câştigat toate odată. Dar nimeni nu mi-l putea lua pe Ronnie O’Sullivan. Campionul snookerelor maxime de 147 de puncte a participat, alături de Michaela şi Stuart la Clubul “Colectiv” de la Pionierul” pentru a aduce un omagiu victimelor incendiului sintru.

Cel încununat cu cele cinci titluri mondiale la Sheffield a încântat apoi publicul, cum ştie el mai bine, în cele două seri de neuitat, sâmbătă şi duminică, la Circul Globus. O audienţă numeroasă şi pasionată i-au acompaniat pe cei doi “monştri sacri” ai snookerului mondial. Ne-am maturizat suficient cât să ne păstrăm calmul în faţa unor vedete de talie impresionantă.

Ronnie a venit la Bucureşti degajat, liniştit de alergarea continuă. Un adevărat răpitor domestic. Este fără doar şi poate cel mai mare talent ce a existat vreodată în snookerul mondial.

Când cortinele s-au dat la o parte în Circul Globus, iar Michaela Tabb a rostit într-o engleză cu accent scoţian « Frame one, Stuart Bingham to break » publicul român a făcut linişte. Au ştiut apoi când să aplaude, s-au entuziasmat perpetuu, au izbucnit în urale pentru toţi cei trei eroi implicaţi într-un spectacol de gală.

Marius Ancuţa, vocea noastră celebră în snooker a făcut ce trebuie pentru acest sport, a explicat obsesiv un păienjeniş de lovituri, onoarea unor gesturi, nebunia altora, după care a arătat de ce merită să rămâi nopţi întregi în faţa televizorului pentru semifinalele parcă interminabile de la Crucibe sau tensiunea extremă din meciurile de Masters.

Snookul este mai mult decât matematică, disciplină, calitatea unghiurilor. E multă imiginaţie, un laborator continuu de inovaţie, un dialog interior transpus pe o pânză verde, personalitatea explicată prin cretă, tac şi bile de diferite culori.

Ţin să le mulţumesc amicilor mei Constantin Mariş”Macrin”, fost lider al Gloriei de pe timpuri, lui Florin Mihalaşcu, lui Gigi Manole, lui Marian Lambru şi altora care m-au încurajat în întreprinderea mea. Mulţumesc mult Ronnie, Stuart, Michaela!

(Traian CHIRCU)