„Muzeul în aer liber „Tabăra Măgura" a fost revalorificat și este gata să ofere turiștilor o experiență aparte, unică! Am știut întotdeauna că acest loc merită mai mult, iar acum este gata pentru a găzdui evenimente de excepție și turiști ce iubesc natura și arta.

 Mă bucur că astăzi fiecare sculptură are un „QR Code” cu detalii despre operă și autor, că avem iluminat ecologic, că zona este igienizată și supravegheată”.

Acesta a fost mesajul cu care preşedintele Consiliului Judeţean, economistul Petre Emanoil Neagu, l-a adresat, prin intermediul jurnaliştilor buzoieni, iubitorilor de cultură, natură şi „Frumos”, în general, dincolo de limitele judeţene şi chiar naţionale. Muzeul în aer liber „Tabăra de sculptură de la Măgura” este una dintre locaţiile alese de autorităţile judeţene pentru promovarea turismului buzoian, mai ales că în zonă, dincolo de amplasamentul natural de excepţie, turiştii au ocazia să parcurgă, doar cu ajutorul unei aplicaţii pe telefonul mobil, adevărate lecţii, particulare, de istorie locală şi naţională, în timp ce pot face cunoştinţă cu sculptori buzoieni şi din ţară, care anual, timp de un deceniu şi jumătate, începând cu anul 1970 până în anul 1985 au lăsat moştenire pe dealurile Tisăului, în apropierea Mănăstirii Ciolanu, opere de artă valoroase prin tematică, unicitatea ideii şi originalitatea realizării.

La acea vreme, programul prevedea ca timp de 16 ani, câte 16 sculptori, în fiecare an în majoritate alţii, să vină la Buzău, la Tabăra Măgura unde, timp de două luni să creeze o sculptură într-un bloc de piatră, pe care îl primeau la alegere. În afară de sculptori consacraţi, realizatori au fost elevi ai liceelor de artă din ţară, sau proaspeţi absolvenţi ai Academiei de Arhitectură din Bucureşti. În cei 16 ani, la Măgura au lucrat 163 de sculptori, în urma cărora au rămas 256 de lucrări în piatră, reprezentând cel mai mare ansamblu naţional de sculptură în aer liber din ţară. Numele care i s-a dat taberei se datorează faptului că piatra folosită a fost procurată din comuna Măgura, această tabără situându-se, de fapt, în comuna Tisău vecină cu Măgura.  Inițiativa a aparținut sculptorului buzoian, prin adopţie, Gheorghe Coman, sprijinit de Uniunea Artiștilor Plastici din România, pentru a marca 16 secole de la prima atestare documentară a orașului Buzău.

Misiunea pentru reanimarea Taberei de Sculptură în aer liber Măgura a revenit, de altfel, conducerii instituţiei Muzeului Judeţean Buzău, aflată în subordinea Consiliului Judeţean Buzău, directorul Daniel Costache implicându-se personal în aplicarea proiectului prin care fiecare sculptură dispune, acum, de un „QR Code” cu detalii despre operă și autor.